Patologie = Ramură a medicinei care studiază cauzele și simptomele bolilor. Din fr. pathologie.
Patologia urechii externe
Corpii străini auriculari
- Corpii străini auriculari trebuie întâi omorâți, apoi extrași. Pentru aceasta, se poate instila ulei în
conductul auditiv extern sau plasa un tampon cu cloroform ori eter în conduct. După moartea animalului, acesta se
poate extrage prin spălătură auriculară sau cu pensa, cârlige, etc.
- Corpii străini inerți se extrag prin spălătură auriculară sau instrumental.
- Dopul de cerumen pietrificat va fi înmuiat înainte de spălătură, pentru a evita perforarea timpanului și
suprainfectarea urechii mijlocii. Înmuierea se face cu apă oxigenată.
- Dopul epidermic este format din lamele de descuamație a tegumentului conductului auditiv extern. Eliminarea
lui prin spălătură necesită prudență, deoarece, în general, în spatele lui există o perforație timpanală. Înlăturarea dopului
necesită în prealabil o macerare.
Patologia urechii medii
Otitele
- Otita sero-mucoasă a copilului are o evoluție latentă. Se va observa: comportamentul copilului la zgomot,
apariția unei întârzieri în vorbire, presistența hipoacuziei în continuarea unei otite medii acute, etc. Hipoacuzia
este însoțotă de vagi amețeli. Timpanul este ușor îngroșat, culoarea devine gri-violacee, se remarcă o ușoară bombare
a timpanului, apariția unor pete gălbui în regiunea postero-superioară a timpanului. Tratamentul este medicamentos sau
chirurgical.
- Otita sero-mucoasă a adultului are o evoluție spontană. Se observă: autofonie inconstantă, modificarea de
poziție și aspect a timpanului, apariția petelor gălbui, mobilitatea timpanului este redusă. Tratamentul este
medicamentos sau chirurgical.
- Otita medie acută perforată prezintă dureri, acestea dispărând brusc în momentul producerii perforației
și apariției otoreei, febră, creșterea pulsului, surditate.
- Barootita apare datorită hipertensiunii care se manifestă asupra urechii medii în timpul scufundărilor
sau coborârii cu avionul. Simptome: inflamația bruscă a timpanului, o ruptură a timpanului de formă liniară, surditate
totală recuperabilă.
Patologia urechii interne
Tulburările audiției
- Hiperacuziai este o tulburare a funcției auditive, infinit mai rar întâlnită comparativ cu hipoacuzia și
este identificată mai mult cu hiperacuzia dureroasă din cursul paraliziilor faciale periferice prin lezarea
intratemporală a nervului. Hiperacuzia se produce numai dacă leziunea are sediul la nivelul sau deasupra mușchiului
scăriței, ceea ce determină o creștere a acuității auditive, care după un anumit nivel devine dureros.
Tulburări circulatorii ale urechii interne
- Stenoza arterei vertebrale poate fi determinată de o artroză cervicală, de ateromatoza sau trombozare a acestei
artere. În general, în cazul stenozării uneia din arterele vertebrale, fluxul de sânge provenind din artera vertebrală
de partea opusă este suficient pentru a iriga cele două labirinturi. În anumite poziții ale capului, acest flux poate
fi parțial sau total suprimat. Poziția care determină cel mai frecvent această situație este înclinarea capului înapoi
și lateral. În acel moment apare criza labirintică caracterizată prin amețeală, lipotimie, senzații de vomă, cădere și
acufene. Tratamentul este chirurgical.
- Boala Meniere este determinată de hipertensiunea lichidului endolimfatic. Boala survine în general
la vârsta adultă și afectează în mod egal pe bărbați și femei. Simptomele se succed în ordinea următoare: acufene,
amețeală bruscă violentă, surditate imediată, urmată de revenirea lentă a auzului. Boala apare pe fondul unot tulburări
vasculare generale.
- Labirintozele sunt suferințe neinflamatoare și netraumatice ale labirintului, care constau din degenerescența progresivă a terminațiilor neurosenzoriale ale acestuia. SUnt determinate de diabet, gută,
hipercolesterolemie, etc. Se manifestă printr-o surditate progresivă bilaterală însoțită de acufene. Tratament medicamentos.
- Otointoxicațiile se datorează pătrunderii în organism a unor medicamente care sunt toxice pentru
urechea internă. Semnele clinice constau din: acufene persistente sau tranzitorii, surditate fluctuantă, pot apărea și semne
de greață, vărsături și senzație de dezechilibru. Tratament medicamentos.
|
|
|